Interfata pentru foaia de hartie
Mi s-a parut incredibila patania lui Liviu de acum un an, cand s-a hotarat sa-si faca un card de credit. A ales BRD tocmai pentru ca era (cel putin la vremea aceea) singura banca unde puteai completa documentele online. Intr-un scenariu demn de Radio Erevan, dupa ce a completat documentele online, a trebuit sa se prezinte personal la ghiseu pentru a completa alte documente, ad labam de data asta, iar dupa aprobarea creditului s-a ales cu ridicola suma de 3 milioane (lei vechi, la fel de valorosi atunci ca si acum). Patania a fost subiect de editorial in XtremPC-ul acelor vremuri, in care online nu insemna simplificarea birocratiei, ci adancirea acesteia, prin adaugarea unui pas suplimentar.
De atunci lucrurile s-au mai schimbat, in bine in cele mai multe cazuri. Si totusi… Mare amator de fado, mi-am facut rezervarea biletelor la Dulce Pontes prin vreaubilet.ro, avand experiente anterioare fericite cu alte sisteme de rezervare a biletelor. Primul semn de intrebare: site-ul nu ofera posibilitatea alegerii locurilor, asa cum se intampla, spre exemplu, atunci cand iti iei bilet la Movieplex. Trec peste erorile de afisare si incarcarea greoaie si comand biletele, printez si pastrez cu grija numarul comenzii. Apoi, conform instructiunilor, dau buzna in Unirii sa ridic biletele. Ghereta, pavoazata cu insemnele vreaubilet.ro, este pazita de o bunicuta, care nu crosteaza, insa. Nici urma de computer si ma intreb cum va accesa baza de date sa scoata biletele rezervate de mine. Deja ceva pute. Scot hartia si-i explic eu ceva de rezervarea online. Iar ea, in replica, scoate hartia ei, ceva mai mototolita si uzata decat a mea, pe care erau mazgalite cu pixul diverse nume (dar nici un numar de rezervare, ma intreb de ce am fost instruit sa-l car cu mine la “casa de bilete”). Thank God, era si numele meu pe ea, ba chiar scris corect (asta e o minune, foarte rar se intampla sa nu-mi fie pocit numele). Ma rog, mamaie imi rupe biletele “hard copy” dintr-un cotor ponosit si ma lasa sa navighez in voia mea prin Unirea.
Incredibil, incercati si voi. Veti avea ce povesti prietenilor, garantat. Tot ce-mi mai doresc acum este sa fie valabile biletele si, desigur, sa nu ma cert pe locuri cu vreun individ de doua ori mai lat/inalt decat mine. Experiente anterioare mi-au aratat ca prioritate au cei cu tabla mai groasa. Pana atunci astept servicii actualizate pe vreauinsecolul21.ro, sau reparatie pe vreaubaniiinapoi.ro.
Ce amintiri
Aproape ca uitasem de intamplare. A durat mai mult decat daca as fi apelat la metoda clasica.
In plus m-au sunat de doua ori(!) si am dictat tot ce am scris online! Asta mi s-a parut o prostie imensa.
De ce de doua ori? Ai dictat cate jumatate per convorbire sau de doua ori toata povestea? Nu car ar conta…
de doua ori full
sa fie ei siguri ca stiu sa bat la tastatura
In romania multe structuri sunt in epoca de piatra, cel mai grav este ca in marea majoritate a structurilor se afla inca religve ale unui regim trecut, care nu prea au multe de’a face cu era moderna. E nasol cand ne lovim de aceste lucruri, si hilar intr-un fel cand ne dam seama ca defapt traim inca in epoca de piatra pe la noi pe aici.