Fotografii HDR, wtf?

Nu mă consider un mare fotograf (deşi la o adică reuşesc să umplu rapid un card de 1 GB), tocmai de aceea încerc să nu mă mir foarte tare când vă spun că “next big thing” în fotografie este High Dynamic Range, pe scurt HDR. Termenul a fost lansat de producătorii de chipuri grafice pentru a descrie capabilitatea plăcilor video de a reda efecte spectaculoase de lumină “orbitoare” pe monitoarele deloc orbitoare ale geeks-ilor.

În cazul fotografiei, termenul descrie imagini spectaculoase realizate prin combinarea cu ajutorul unui soft special (cică merge şi Photoshop) a mai multor fotografii realizate în condiţii diferite de expunere (cea mai simplă metodă este folosirea opţiunii de “bracketing” a camerei foto). Fotografia rezultată este mult mai apropiată de ceea ce percepe ochiul uman, care nu vede doar imaginea puternic iluminată a unei vitrine, ci şi zonele întunecate din fundul cârciumii. Dacă nu v-am convins, mai bine priviţi exemplele astea. Dacă vreţi să experimentaţi, urmaţi instrucţiunile de aici.